"How to Make Great Photographs") © 2004 KenRockwell.com, All rights reserved.
Cateva chestii tehnice
Si daca tot ati citit pana aici, iata si cateva ponturi tehnice...
1. Iluminarea
Iluminarea este cel mai important aspect tehnic posibil. Invatati si compozitia si veti avea toate atuurile necesare pentru o buna fotografie.
Intai de toate va trebui sa va dezvoltati sensibilitatea in ceea ce priveste felul in care se simte lumina si sa experimentati modul in care aceasta se vede pe film. Pe masura ce veti dezvolta aceasta sensibilitate, veti fi capabil sa va dati seama cand lumina este perfecta pentru a face o fotografie.
Cu cat subiectul este de dimensiuni mai mici, cu atat lumina este mai usor de modificat. Fotografii de portret sau de macro fac asta mereu; fotografii peisagisti insa trebuie sa astepte lumina corecta. Un simplu carton alb de formatul A4 reflecta suficienta lumina pentru a lumina umbrele de pe fata unei persoane. Pentru a avea iluminarea dorita la fotografia de peisaj, de exemplu la munte, va trebui sa asteptati anotimpul corect, vremea adecvata si momentul din zi necesar. In acest fel, Ansel Adams a fost capabil sa realizeze capodoperele sale, deoarece locuia in Yosemite si putea fotografia in cel mai favorabil moment. Daca, aflati in concediu, veti apasa pe declansator indiferent de lumina existenta, este putin probabil sa obtineti poze extraordinare.
Asta e situatia! Fie veti crea in studio luminile de care aveti nevoie, fie veti astepta ca natura sa va ofere lumina pe care o cautati. Intrucat nu puteti ilumina in mod artificial un intreg peisaj, va trebuie ceva rabdare pentru a surprinde momentul potrivit.
3. Experienta
Practicind mult, veti invata ce arata bine in fotografie. Nici o fotografie nu este o copie perfecta a realitatii, fiecare prezinta o modificare de un grad variabil. Pe masura ce va obisnuiti cu modul in care materialele pe care le folositi redau realitatea, veti invata cum sa obtineti rezultatul pe care-l asteptati. Pe masura dobandirii experientei, veti face tot mai multe fotografii in conditiile cele mai bune si veti invata sa identificati iluminarea necesara pentru ca subiectul sa apara in fotografie asa cum doriti. Trebuie sa tineti cont de faptul ca fotografia accentueaza contrastele, asa incat subiectul dvs. trebuie sa aiba un contrast diminuat.
4. Practica
Va trebui sa fotografiati des, suficient de des in asa fel incat sa va reamintiti cum arata scena fotografiata si cum arata fotografia. Fotografia polaroid este foarte utila in aceasta privinta. In mod ideal, ar trebui sa va developati singuri filmele si sa vedeti pozitiile cat mai repede, cat timp inca mai aveti in memorie scena originala. Daca veti intarzia developarea cateva luni, va fi foarte greu sa corelati rezultatul cu emotia trezita de subiect. Trebuie sa stiti ce fel de rezultate veti obtine cand un anumit subiect va starnete emotii.
5. Sortarea fotografiilor
Nu aratati altora decat fotografiile dvs. cele mai bune. Aruncati restul! Eu asa fac. Majoritatea fotografiilor mele sunt rele. Revizuiti fotografiile de pe o rola de film, alegeti-o pe cea mai buna si aruncati restul. Peste catva timp, revizuiti ce ati pastrat de pe cateva role de film, pastrati pe cele mai bune si aruncati, din nou, restul!
Fotografia nu e pictura! Va trebui sa aruncati majoritatea pozelor pe care le faceti. Veti constata ca pe masura ce selectia va fi mai severa, cu atat calitatea portofoliului dvs. se va imbunatati. Cu cat veti fi mai sever cu opera dvs. cu atat privitorii fotografiilor dvs. vor fi mai impresionati de ele.
Credeti ca eu trag o rola de film si obtin 36 poze demne de afisat pe galeriile mele? Desigur ca nu. Cele mai multe poze pe care le fac sunt proaste. Sunt insa bun in a selecta si arunca cea mai mare parte din ele. Ansel Adams spunea ca daca veti putea obtine o fotografie buna intr-un an este foarte bine. Nu va asteptati sa obtineti fotografii bune pe fiecare rola de film expus, si nici chiar in fiecare luna! Ansel Adams nu realiza asta, nici eu nu pot si cred ca nimeni nu poate!
6. Filmul
Am scris o pagaina despre film aici:
http://www.kenrockwell.com/tech/film.htm
Alegerea filmului este foarte importanta. Evitati filmul negativ, pe care-l utilizeaza 95% dintre amatori deoarece rezolutatele dvs. vor fi inconstante. Utilizati film diapozitiv, asa cum fac eu iar rezultatele le puteti vedea pe site-ul meu.
7. Controlul expunerii
Nu va obositi sa cititi acest capitol daca utilizati film negativ, deoarece, oricat de tare v-ati stradui sa obtineti expunerea corecta, laboratorul foto va aduce totul la o medie convenabila cand va imprima pozitivele. De aceea va recomand cu caldura sa fotografiati pe diapozitiv. Daca fotografiati pe diapozitiv sau digital, realizati voi insiva copiile pe hartie. Fotografiati mult, ca sa puteti invata in ce conditii pozele dvs vor fi prea intunecoase sau prea luminoase. Daca un anumit subiect iese constant prea luminos sau prea intunecos, va trebui sa compensati la expunere. Nu va rusinati! Nici o camera nu este perfecta si, in unele imprejurari va trebui sa compensati expunerea. Mie mi-a luat ceva timp sa invat asta; eu credeam ca aparatul meu fotografic este intotdeauna mai destept decat mine. De regula este, dar nu intotdeauna. Uneori trebuie sa mai ajustati expunerea.
Nu exista reguli, doar recomandari. Faceti ce credeti dvs. de cuviinta. In mod ideal, ar trebui sa invatati temeinic Sistemul Zonelor. Utilizind acest sistem, veti face compensarea expunerii intr-un mod logic si repetabil.
Iata mai jos ce face fiecare treapta de ajustare (atentie, cele de mai jos nu inlocuiesc buna cunoastere a Sistemului Zonelor):
0: daca fotografia dvs arata cum doriti, nu este nevoie de nici o compensare.
+1 IE: incercati sa compensati cu o treapta daca fotografia este putin intunecoasa. In acest mod, griurile mijlocii vor fi reproduse mai luminos. Eu utilizez aceasta compensare la camerele mai vechi, incapabile de masurare matriceala ponderata. Un subiect de culoare galbena care ocupa aproape tot cadrul necesita o compensare de doar 2/3.
+2 IE: aceasta este o compensare severa, necesara pentru subiecte care altfel ar fi reproduse aproape negru. Daca un subiect gri mijlociu va fi expus cu o compensare de +2 IE, va iesi un alb murdar. Puteti utiliza aceasta amploare a comensarii pe aparatele mai vechi sau cand utilizati exponometre manuale si vreti sa fotografiati subiecte cu zapada sau pe plaja.
-1 IE: nu utilizez aceasta treapta de compensare. Aceasta va face griul mijlociu sa arate mai intunecos.
-2 IE: utilizez aceasta compensare doar la camerele defecte Aceasta va reproduce griul mijlociu ca un gri foarte intunecos, aproape negru. Va rcomand sa utilizati aceasta compensare doar cand folositi un exponometru spot pentru a determina expunerea pentru umbre, in cadrul Sistemului Zonelor.
8. Despre utilizarea blitzului - cand sa folositi blitzul
Majoritatea fotografilor amatori utilizeaza bltiz-ul exact cand nu trebuie, asigurind obtinerea unor fotografii cu aspect amatoricesc. Utilizarea corecta a blitzului este mult mai importanta decat tipul de camera pe care se afla. Chiar si un aparat fotografic de unica folosinta, manevrat corect va produce fotografii mult mai bune decat orice Leica, Canon sau Nikon utilizat de un incepator.
Majoritatea incepatorilor nu utilizeaza blitzul in timpul zilei, ceea ce duce la obtinerea de poze cu umbre dure, adanci pe fetele fotografiate. Utilizarea blitului in aceste imprejurari va lumina umbrele si va face ca portretele sa fie reproduse mai natural. De asemenea, la fotografierea in contralumina, blitzul va ajuta sa fotografiati si prietenii dvs, nu doar niste siluete.
Modalitati de declansare
Cei mai multi amatori utilizeaza blitzul in mod incorect in interior. Folosirea blitzului in modul obisnuit, presetat de producator, determina obtinerea unui fundal intunecos, urat. Mai mult chiar, predominenta unor zone intunecoase, pacaleste minilaboratorul care va produce subexpunerea subiectului. Si astfel, saracul amator va acuza camera fotografica pentru ca, chipurile, supraexpune pozele facute cu blitz!
Daca faceti fotogorafie de studio cu blitzuri sau macrofotografie, este in regula, totul este sub control. Dar nu toata lumea lucreaza totdeauna in aceste conditii!
Daca utilizati o camera de unica folosinta, nu prea aveti de ales. Incercati o fotografie fara blitz daca subiectul este suficient de bine iluminat si relativ imobil. Dar majoritatea celorlalte camere va permit sa utilizati functia SLOW REAR sau SLOW SYNC, care este ilustrata printr-o iconita ce aminteste de un oras intr-o noapte cu luna. Aceast mod de fotografie va permite sa expuneti suficient de mult pentru a reproduce corect fundalul si apoi declanseaza blitzul pentru iluminarea subiectului. Altfel, fundalul va fi prea intunecos pentru timpul de expunere asociat fotografiei cu blitz (de regula 1/60); mai mult, unii amatori cu „fumuri" fotografiaza in interior cu timpul de 1/250, ceea ce inrautateste si mai mult reproducerea fundalului!
Functia SLOW REAR, mai are doua avantaje: a) lumea este obisnuita sa stea frumos si sa zambeasca pana cand se declanseaza blitzul, si b) obiectele in miscare vor arata logic: cu o urma de miscare in spatele lor si nu inainta lor, daca blitzul s-ar fi declansat la inceperea expunerii.
Difuzarea luminii blitzului
Utilizarea iluminarii cu blitzul de pe camera produce una dintre cele mai urate tipuri de iluminari.
Utilizarea ca lumina de umplere este buna, si poate fi imbunatatita prin utilizarea unui difuzor ce costa doar cativa dolari. Chiar si multi dintre fotografii profesionisti nu realizeaza asta; ei recomanda diminuarea intensitatii blitzului cu 1 - 2 trepte, motivind ca altfel lumina este prea dura. Utilizand un difuzor, pe de o parte camera fotografica va utiliza blitzul la intensitatea necesara si, pe de alta parte, suprafata mult mai mare a difuzorului, comparativ cu mica lentila frontala a blitului, va da o iluminare mai naturala, mai moale. Eu prefer difuzorul Lumiquest care se poate fixa cu velcro pe aparat sau se poate plia sa nu ocupe prea mult loc in geanta mea foto.
Folosirea blitzului ca lumina de umplere
Iata cum puteti obtine fotografii cu aspect natural, in interior, cu lumina de blitz:
a) treceti camera pe Slow Sync;
b) indreptati capul blitzului (tip cobra) catre tavan;
c) plasati un carton alb pe capul blitzului in asa fel incat sa trimita spre subiecti o cantitate mica din lumina blitzului; in acest fel veti obtine punctele de alb apical atat de dorite in ochii subiectilor;
d) setati masurarea luminii blitzului in mod TTL, pentru a integra lumina blitzului cu lumina existenta;
e) plasati un filtru sau gel pe flash, in culoarea luminii existenta in incaperea in care fotografiati. Daca lumina din incapere este prea slaba, nu este nevoie de filtrare, subiectul fiind iluminat de blitz, in mod direct si prin reflexie din tavan. Pentru camera digitala, ajustati temperatura de culoare pe "tungsten" sau "fluorescent", in functie de modul de iluminare al incaperii si plasati in fata blitzului un filtru de culoare adecvata.
Expunerea pentru subiecte acvatice
1/500 la acest timp de expunere, totul ingheata iar rezultatul nu prea seamana cu ceea ce vedeti la fata locului. Acest gen de fotografii gasiti frecvent prin revistele de sporturi nautice, poze in care puteti numara fiecare picatura de apa!
1/30 face ca apa in miscare sa arate aproape natural.
1/8 da o neclaritate de miscare.
1 sec. apa in miscare arata in mod evident neclar.
Mai multe secunde sau chiar minute apa arata ca o ceata.
Fotografia in alb-negru
Un filtru galben este obligatoriu de folosit in fotografia alb-negru de peisaj, deoarece filmul este mult mai sensibil la albastru decat ochiul uman. In acest fel cerul albastru nu va fi reprodus cu aceeasi nuanta de gri ca si norii albi.
Pentru a utiliza cu succes filmul alb-negru, cititi pagina:
http://www.kenrockwell.com/tech/film.htm
sau, daca va grabiti, iata cateva principii de baza:
a) expuneti ca si cand filmul ar avea sensibilitatea jumatate decat scrie pe ambalaj, pentru ca altfel umbrele vor fi reproduse prea negru. Puteti face asta fie prin setarea sensibilitatii la jumatate, fie prin compensarea expunerii cu o treapta in plus.
b) daca faceti posteditarea in mod digital, lucrati pe negative color. Intai, pentru ca programele ICE (filtre anti-praf si anti-zgarieturi) lucreaza doar pe filme color si al doilea, pentru ca puteti alege in programul dvs. de prelucrare modul in care amestecati canalele de culoare. Este ca si cand ati folosi filtre colorate in momentul fotografierii. In trecut, trebuia sa fotografiez un subiect de mai multe ori, cu diverse filtre colorate; acum fotografiez pe film color si prelucrez apoi pe calculator.
Traducere si adaptare de Calin-Stefan Ragalie,
“How to Make Great Photographs, or Everything You Really Needed to Learn About Photography That They Didn't Teach You at Brooks"
© 2004 Ken Rockwell.com
All rights reserved.
http://www.kenrockwell.com/tech.htm
Toate drepturile acestei versiuni apartin Foto-Magazin.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu